Presedintele interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu, a semnat un decret privind crearea comisiei pentru reforma constitutionala, care va identifica lacunele din Constitutie si va propune unele modificari, relateaza publicatia Jurnal de Chisinau in editia electronica. Ghimpu a facut acest anunt in cadrul unei conferinte de presa, in care a precizat, de asemenea, ca in opinia lui Republica Moldova se confrunta cu o criza constitutionala inca din 2000, cand a fost modificata Constitutia, introducandu-se o noua norma care s-a dovedit imperfecta. In componenta comisiei pentru reforma constitutionala nu a fost inclus nici un reprezentant al Partidului Comunistilor. Potrivit lui Ghimpu, comunistii urmeaza sa decida daca vor propune pe cineva. Presedintele Parlamentului moldovean considera modificarea constitutie drept asul sau din maneca pentru alegerea unui presedinte deplin al Republicii Moldova. Totodata, pledeaza pentru o noua Constitutie indiferent daca la 7 decembrie va fi ales sau nu presedintele tarii, sustinand in continuare ca seful statului trebuie desemnat de catre Parlament, si nu direct de catre popor, dupa cum sustine Marian Lupu.

Potrivit, art.2 din Constitutia R.Moldova, “nici o persoana particulara, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o alta formatiune obsteasca nu poate exercita puterea de stat in nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai grava crima impotriva poporului”.

Pentru ce poate fi judecat Voronin?

Deoarece Parlamentul ales la 5 aprilie 2009 a fost dizolvat, pe motiv că nu a reuşit alegerea Preşedintelui Republicii Moldova, la 29 iulie 2009 în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare (anticipate), în cadrul cărora urmează să fie aleasă noua componenţă a Parlamentului — organul reprezentativ suprem al poporului şi unica autoritate legislativă a statului. Alegerile din iulie 2009 vor fi cea de a VI-ea competiţie electorală de acest fel după proclamarea independenţei Republicii Moldova.

Ca şi anterior, alegerile parlamentare se vor desfăşura în baza sistemului electoral proporţional absolut, întregul teritoriu al ţării constituind o singură circumscripţie electorală naţională în care urmează a fi aleşi cei 101 deputaţi.

Dreptul de a desemna candidaţi pentru alegerile parlamentare îl au partidele politice înregistrate pînă la stabilirea datei alegerilor şi cetăţenii Republicii Moldova care îşi înaintează propria candidatură — candidaţii independenţi. Partidele politice pot desemna drept candidaţi atît pe membrii lor de partid, cît şi persoanele fără apartenenţa politică, iar candidatul independent, pentru a fi înregistrat în calitate de concurent electoral, trebuie să prezintă liste de subscripţie care conţin semnăturile a cel puţin 2000 şi cel mult 2500 de susţinători cu drept de vot.

Modificările legislative cele mai importante pentru acest scrutin vizează:

• alegerile anticipate vor avea loc miercuri, în zi de lucru (anterior, toate tipurile de alegeri în Republica Moldova au avut loc în zi de odihnă, duminica);
• toate procedurile electorale se vor desfăşura într-un termen mai restrîns, de 44 de zile (conform unei formule stabilite printr-o lege specială de aplicare a prevederilor Codului electoral);
• pragul electoral pentru partide a fost redus de la 6% la 5%;
• pragul de participare la alegerile anticipate a fost redus de la 1/2 la 1/3 din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale;
• în cazul dacă alegerile vor fi declarate nevalabile din cauza participării reduse a electoratului, la alegerile repetate nu va mai exista nici un prag de participare (validare).

Campania electorală începe, pentru fiecare concurent electoral, la data înregistrării acestuia de către Comisia Electorală Centrală şi se încheie la data excluderii concurentului electoral din alegeri sau în ziua votării

În acelaşi timp vă invităm să vă motivaţi opţiunea făcută!

Declaram sondajul inchis:

Astfel, la intrebarea, Cu cine vei vota la 29 iulie 2009, au participat 707 de respondenti. Rezultatele finale sunt:

PCRM- 4% (29 voturi)

PPCD -1% (7 voturi)

AMN – 7 % (46 voturi)

PL – 50 % (352 voturi)

PLDM – 31 % (217 voturi)

PDM – 5  % (36 voturi)

PNL – <1 % (2 voturi)

PSD – 1 % (5 voturi)

MAE – <1 % (3 voturi)

PEAVM – 0 % (o voturi)

Nu votez – 1 % (10 voturi)

Potrivit acestor rezultate, doar 1,4% din respondenti au declarat ca nu vor participa la votare. Potrivit acestor date, Parlamentul Republicii Moldova ar avea urmatoarea componenta:

PL-55 mandate

PLDM -34 mandate

AMN – 7 mandate

PDM – 5 mandate

Celelalte formatiuni nu au depait pragul de 5%, necesar pentru a accede in legislativ.

Potrivit art. 11 pct.1 din Constituţia Republcii Moldova, “Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă.”

Conform DEX al Limbii Române:

NEUTRALITÁTE s.f. Situaţie, atitudine a unui stat care nu se amestecă în conflictul dintre două sau mai multe state, care nu participă la pacte sau la alianţe militare şi întreţine relaţii paşnice cu fiecare stat beligerant în parte; p. ext. stare, atitudine neutră (1) a unei persoane sau a unui grup social. [Pr.: ne-u-] – Din fr. neutralité.

CARISMÁTIC, -Ă, carismátici, -e, adj. (Despre autoritate) Care se bazează pe valoarea personală extraordinară a unui individ, pe caracterul său sacru, istoric sau exemplar; (despre o personalitate) care se bucură de un mare prestigiu. (< fr. charismatique)

Căsătoria între persoane de acelaşi sex (cunoscută şi sub numele de căsătorie gay sau căsătorie homosexuală) este căsătorie între doi indivizi care sunt de acelaşi sex legal sau biologic. În anii 2000, căsătoriile între persoane de acelaşi sex au devenit un subiect controvers, în contextul în care au fost legalizate în numeroase ţări.
La sfârşitul secolului al XX-lea şi la începutul secolului al XXI-lea, a fost o mişcare semnificativă într-un număr de ţări în favoarea recunoaşterii căsătoriilor civile ca un drept care ar trebui extins la toţi cetăţenii, fără a discrimina bazat pe orientare sexuală. Căsătoriile civile aduc cu ele o serie de drepturi, inclusiv securitate socială, asigurări de sănătate, beneficii la impozit, moştenire, etc.

Doctrinele politice se împart în două categorii:
- doctrine privind organizarea şi conducerea democratică a societăţii (reprezintă voinţa cetăţenilor şi au la bază principiile statului de drept);
- doctrine politice privind organizarea şi conducerea dictatorială a societăţii (nesocotesc voinţa cetăţenilor şi au la bază principiile statului totalitar).
Din prima categorie fac parte:
- doctrine politice liberale şi noliberale;
- doctrine conservatoare şi neoconservatoare;
- doctrine democrat – creştine;
- doctrine social – democratice;
Din categoria a doua fac parte:
- doctrina politică fascistă;
- doctrina politică comunistă;
- doctrine politice rasiste;
- doctrine politice elitiste;
- doctrine militariste etc.

Declar sondajul inchis.”Care doctrină politică vă este mai apropiată?”, aceasta a fost întrebarea. Astfel, în urma votării la care au participat 282 de respondenti, rezultatele sunt următoarele:

Doctrina politică liberală şi neoliberală 63% (178 voturi)

Doctrina conservatoare şi neoconservatoare; 2% (5 voturi)

Doctrina democrat – creştină 12% (35 voturi)

Doctrina politică fascistă 2% (7 voturi)

Doctrina politică comunistă 3% (8 voturi)

Doctrina politică rasistă 1% (4 voturi)

Doctrina politică elitistă 1% (3 voturi)

Doctrina militaristă 1% (2 voturi)

Doctrina social – democratică 14% (40 voturi)

Vladimir Voronin a recunoscut astăzi că Moldova se confruntă cu o serioasă criză economică și propune depășirea ei prin modificarea sistemului fiscal.
Propun Guvernului să instituie impozitul unic în mărime de 15 procente, pentru toate persoanele fizice, să majoreze TVA-ul și să reducă taxele sociale, a afirmat președintele în exercițiu. Economiștii independenți susțin că acest set de măsuri vor majora încasările la buget, dar vor sărăci populația.

Declarăm sondajul inchis.”V-a afectat pe Dvs. sau familia Dvs. criza financiară?”, aceasta a fost întrebarea. Astfel, în urma votării la care au participat 245 de respondenti, rezultatele sunt următoarele:

Nu -24 voturi (10%)

Da -208 voturi (85%)

Nu ştiu -13 voturi (5%)

Pentru alegerile repetate ale preşedintelui ţării s-au înregistrat 2 candidaţi.

Este vorba de premierul în exerciţiu Zinaida Greceanîi şi ambasadorul Moldovei la Moscova, Andrei Neguţă. Ambii candidaţi au fost propuşi de către deputaţi din partea fracţiunii comuniste.

Declar sondajul inchis.”Cine va deveni noul preşedinte al Republicii Moldova în urma votării de la 28 mai-3 iunie”, aceasta a fost întrebarea. Astfel, în urma votării la care au participat 281 de respondenti, rezultatele sunt următoarele:

Zinaida Greceanîi – 14 voturi (5%)

Andrei Neguţă -0 voturi (0%)

Niciunul, vor fi declarate alegeri anticipate -255 voturi (91%)

Nu ştiu -12 voturi (4 %)